Aer tare #15 - După 20 de ani (de fotografie)
Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când pozez în natură. Privind puțin înapoi, am cules câteva teme recurente care fie mi-au ținut trează pasiunea pentru fotografie, fie m-au ajutat să înțeleg pe alocuri lumea și oamenii.
Actul creativ e întâlnirea încercărilor repetate cu momentele de noroc.
În timp apar tipare estetice, un fel anume de a poza. Pot rămâne cu ele sau pot încerca mereu ceva nou.
Subexpunerea și supraexpunerea sunt probabil cele mai simple, mai creative și mai la îndemână tehnici.
Fotografia, ca orice altă formă de artă, e o manifestare a curiozității, un mijloc prin care adresez întrebări.
Constrângerile (ex. mai puțin echipament foto) încurajează creativitatea.
Plec la pozat cu o singură convingere: oriunde, indiferent de momentul zilei sau de atmosferă, e ceva care merită fotografiat.
Nicio imagine nu e 100% originală. Însă un stil personal poate fi dezvoltat în timp.
Aplic următorul principiu al simplității când fotografiez: cel mult 3 elemente în cadru.
Fotografia m-a ghidat către oameni alături de care am trăit experiențe frumoase. O bună parte din ei îmi sunt prieteni.
Fotografia înlesnește o înțelegere a lumii care nu poate fi exprimată verbal, în cuvinte. E ca un limbaj paralel.
Ăsta-s eu, fericit că încă pot să fac poze după atâta timp. În mâini am Terra Silva, ultima mea carte despre păduri și arbori, subiectele mele preferate. Îmi puteți susține munca și proiectele comandând un exemplar.
Fotografia e o formă de artă la îndemâna oricui. De unde și confuzia că oricine poate face artă fotografiind.
Am văzut oameni indiferenți și vanitoși făcând fotografii frumoase. Am văzut oameni buni, calzi și modești străduindu-se și eșuând să facă fotografii decente. Nu există mereu echivalență între caracter și creație.
Însă totul se învață. Chiar și arta.
A construi o relație cu un loc e mereu o idee mai bună decât a merge mereu în locuri noi.
Dacă ceva îmi captează atenția, probabil că merită fotografiat.
Când fotografia e în același timp pasiune și profesie, poate fi complicat.
De aceea, în momente dificile, este foarte important să-mi reamintesc că ceea ce fac este un privilegiu.
Calea naturii este sigură și predictibilă. Calea creativității are suișuri și coborâșuri pe teren accidentat. Combinația lor îmi face viața palpitantă.
Fotografia e o joacă și nu trebuie luată prea în serios. Sunt lucruri mai importante pe lumea asta.
Mereu am ceva de învățat și de descoperit.
Keep exploring
Shaped by Wild - despre munții de coastă ai Canadei și oamenii care locuiesc la poalele lor.
The Winterkeeper: a lifetime spent protecting Yellowstone National Park - o viață petrecută în cel mai vechi parc național de lume.
Restoration of a Rolex GMT From 1958 - n-aș fi zis că restaurarea unui ceas poate să fie atât de satisfăcătoare.
The Pass - cum se ține deschisă pe timpul iernii o autostradă care trece prin munți.
Treeline | The Secret Life of Trees - unul din documentarele mele favorite despre arbori și oamenii care au grijă de ei.
Frumoasă listă, mulțumesc!
"A construi o relație cu un loc e mereu o idee mai bună decât a merge mereu în locuri noi." ❤️ Asta e o idee care se va învârti mult la mine în cap.