Acum 3 ani, fotografiind florile pe care le vedeți mai jos (măseaua ciutei), mi-am dat seama că, dacă-mi pun palma cu degetele întredeschise în fața obiectivului, fundalul se deformează cam ca într-o imagine realizată cu tehnica panning (dreapta). N-am idee dacă-i o metodă utilizată și de alți fotografi, am descoperit-o din joacă și probabil din plictiseala abordării acelorași pași când fotografiam de la nivelul solului.

Mințile noastre funcționează pe un mod automat prin simplificarea și generalizarea reprezentării realității - cam cum utilizează un calculator algoritmii. Facem asta cu ajutorul unui concept propus de psihologul Frederic Bartlett - schemele, adică tipare de gândire cu ajutorul cărora triem informația, cu precădere în procesul de acumulare de cunoștințe noi. Nu avem nevoie să reținem toate detaliile, așa că creierul simplifică reprezentarea unui obiect pe baza a ceea ce știm deja despre obiectul respectiv. Recunoaștem instant o mașină pe stradă sau o bancnotă din portofel, dar dacă ar fi să le descriem în cel mai mic detaliu, ne-ar fi aproape imposibil. Datorită schemelor, creierul nostru e mult mai eficient în a acumula informația importantă pentru noi. Mai mult, așa ne formăm opinii despre cum funcționează lumea, uneori chiar alterând realitatea obiectivă.

Schemele influențează inclusiv percepția de sine (self-schema). Fiecare avem propria poveste pe care ne-o spunem în cap și care adesea dictează tipare comportamentale. Cum ar veni, suntem ceea ce ne spunem și credem că suntem. Majoritatea schemelor sunt inofensive, dar există scheme, dobândite încă din copilărie, care ne limitează.

Fotografia și cam orice alt domeniu creativ pun la îndoială schemele de gândire. Învățăm copiind, ne dezvoltăm un stil propriu, apoi îl îmbunătățim constant. Așa funcționează creativitatea, lucrezi cu ceva ce știi destul de bine și-i aduci modificări treptate, prin acumulare de informație nouă și experiment, până când se transformă. Cum a fost și cu poza cu florile, de mai sus. Asta se poate aplica cu orice schemă de gândire limitativă. Acum ceva ani, deși făceam constant mișcare, mi se părea de neconceput să alerg distanțe lungi. Acum cred că-i una din cele mai grozave chestii. Sunt sigur că toți avem povești de genul ăsta, în care nu credeam că putem fi în stare de un lucru anume. Apoi, la un moment dat, a avut loc o interacțiune (o discuție, o carte citită, un film văzut, o problemă de sănătate, etc.) care ne-a contestat o schemă. Prin introducerea unor obiceiuri în rutina zilnică, am început încet și conștient să modificăm schema respectivă în favoarea noastră.

Identitatea are nevoie să se modifice constant. Asta fiindcă avem cu toții aspirații - vă confirmă Maslow că așa e. Iar aspirațiile sunt ancorate în imaginație. Ori schemele de gândire au legătură cu felul în care percepem realitatea și cu memoria. Dacă nu modificăm schema care ne limitează, nu se întâmplă mare lucru nici în viața de zi cu zi. Așa cum creativitatea e un concept fluid, iar munca noastră nu se termină propriu-zis niciodată, așa și schemele trebuie ajustate pentru ca identitatea să evolueze.

În definitiv, e important să știm că în subconștient avem aceste tipare prin care dăm lumii sens, întocmai ca o inteligență artificială, și că o parte din ele ne limitează potențialul. Merită efortul de a le schimba doar în măsura în care ne dorim să îndreptăm lentila curiozității, care ne ghidează adesea prin viață, către noi înșine. Doar și AI-ul învață, nu? (Nu mai e chiar mult până va atinge singularitatea. Să vezi atunci distracție).

Subscribe now

Keep exploring

De citit, de văzut, de ascultat, de testat.

Just do it - cum n-am fost niciodată convins de speakerii motivaționali, apelez la umor când nu mai am chef să lucrez.

Intensity vs Consistency - dar recunosc că ar fi frumos să fie mai mulți speakeri ca Simon Sinek.

A (trail) love story - când dragostea-i legată de pasiunea pentru natură și alergare. Billy Yang face documentare foarte mișto despre alergători.

Jane Goodall on sustainability - nu-i așa că Jane Goodall e cea mai frumoasă persoană de pe pământul ăsta? O mică parte din mine și-a pierdut speranța că mai putem face ceva pentru planetă, așa că am nevoie s-o aud vorbind cât mai des.

Where do ideas come from? - Îmi vin idei, inclusiv pentru poze, citind sau ascultând oameni. Amestesc cu ce știu deja și iese, sper, ceva nou.

Eliud Kipchoge, cel mai rapid om din istorie pe distanța de 42km, zice așa: No human is limited.

Aer tare

Aer tare #4 - Pe pilot automat